Despre Sarbatoarea de Sfantul Nicolae Istoric
In secolul X, Tarul Vladimir al
Rusiei a calatorit la Constantinopole (astazi Istanbul) si auzind de
povestirile
minunate despre Sfantul Nicolae a decis sa-l faca patronul
spiritual al Rusiei. In secolul al XI-lea, ramasitele Sfantului Nicolae
au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni si depuse in
Bari (Italia). Acolo sint si in ziua de azi, iar o manastire a fost
construita pentru credinciosii aflati in pelegrinaj catre Tara Sfanta,
veniti sa se inchine la moastele Sfantului Nicolae. Se spune ca moastele
Sfantului Nicolae emana din cind in cind un miros dulceag.
De-a lungul secolelor Sfantul
Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si
celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva sute sint doar in
Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decit al oricarui alt
sfant (exceptie facind Sfanta Fecioara Maria).
Aniversarea mortii Sfantului
Nicolae, pe 6 Decembrie (345 A.D. sau 352 A.D.) este aproape de
sarbatoarea Craciunului, de aceea, in multe tari, acestea s-au
contopit. In Germania insa, Olanda, Elvetia, Romania, si alte citeva
tari europene aceste doua sarbatori au continuat sa se sarbatoreasca
separat. In mod traditional, copiii primeau in noaptea de 5 spre 6
Decembrie daruri sub forma de bomboane, prajituri, mere si nuci. In
unele locuri copiii isi puneau ghetutele la usa in ajunul zilei de
Sfantul Nicolae si a doua zi dimineata le gaseau pline de bomboane,
prajituri, portocale si fructe uscate. In Olanda copiii isi primeau
cadourile in saboti de lemn. In manastirile scoala, tinerele eleve isi
agatau sosete la usa cu bilete pentru Sfantul Nicolae in care isi
laudau cumintenia (de aici obiceiul scrisorilor pentru Mos Craciun),
iar dimineata le gaseau pline cu fructe glasate sau bomboane (maica
stareta citea biletele si facea daruri ca din partea Sfantului
Nicolae).
Dupa reforma protestanta din
secolul XVI multe tari din Europa au renuntat la sarbatorirea zilei de 6
Decembrie. Olandezii insa au pastrat aceasta traditie catolica si
chiar si azi, multi copii il asteapta pe Sinter Klaas (Saint
Nicholas - Sfantul Nicolae) in ziua de 6 decembrie. La inceputul
secolului XVII, olandezii emigrati in Statele Unite ale Americii au
fondat New Amsterdam, care din 1664 a devenit cunoscutul New York. In
citeva decade, sarbatoarea comemorarii Sfantului Nicolae s-a intins pe
teritoriul Statelor Unite ale Americii. Iar Sinter Klaas a devenit repede Santa Claus (Mos Craciun) pentru majoritatea americanilor.
In nordul Germaniei, dupa reforma protestanta, Sfantul Nicolae a fost inlocuit de Krist Kindl (Pruncul Sfant), de aceea, aici, Santa Klaus nu are origine bisericeasca, ci una pagana, dupa zeul germanic Thor, care conducea o caleasca trasa de doua capre pe nume Cracker (Spargatorul) si Cruncher (Rontaila).
Catolici, ortodoxi si chiar
protestanti continua sa-l sarbatoreasca pe Sfantul Nicolae si in ziua
de astazi. Prin generozitatea sa fata de cei lipsiti de ajutor, si in
special fata de copii, Sfantul Nicolae continua sa ramina un model de
intelepciune, dragoste si milostenie.
In Romania, Sfantul Nicolae, cunoscut ca Mos Nicolae,
vine in fiecare an, in noaptea de 5 spre 6 Decembrie cu daruri atat
pentru copii, cat si pentru adulti. In seara zilei de 5 Decembrie,
ghetele si cizmele sint curatate, lustruite si puse la usa in casa
fiecarui roman. Mos Nicolae are grija de fiecare membru al familiei si
el pune cite un cadou mic (in general dulciuri sau fructe) in ghetele
sau cizmele fiecaruia. In unele parti ale tarii, Mosul aduce si
crengute argintii (crengute subtiri ce se dau cu un strat de bronz)
odata cu darurile. Copiii neascultatori sint avertizati de parinti ca
vor primii doar crengutele daca nu sint cuminti (de aici si asocierea
dintre bat si Sfantul Nicolae, folosit la cumintirea obraznicilor).
Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la
romani si este unul dintre cele mai importante sarbatori ale anului, in
special pentru copii.